Bufnita Polara

Bufnița polară  este o pasăre răpitoare care face parte din ordinul Strigiforme, familia Strigidae. Trăiește în ținuturile polare nordice de tundra. Femela este mai mare, albă cu striuri și pete negricioase. Masculul este mai mic, aproape complet de culoare albă. Prada lor constă din lemingii și alte rozătoare polare, dar și potârnici de zăpadă sau iepuri. Vânează pe lumină. Cuibărește în regiunile mlăștinoase, pe movile de pământ. Iarna, în căutarea hranei, migrează spre sud. Ca adaptare la clima rece, are penajul foarte dens și picioarele îmbrăcate în pene.

Acvila de munte

Reproducere:

Acvila de munte isi construieste de regula cuibul,pe  promontoriul muntilor sau pe crengile copacilor. In unele locuri, pasarile ocupa aceleasii promontorii stancoase de secole. Cuiburile construite intre crengile copacilor sunt largite in fiecare an, astfel pot ajunge la dimensiuni uriase.In cadrul danslui nuptial,masculul executa un zbor in valuri. Imperecherea are loc de regula pe pamant , iar femela depune primul ou, de obicei in februarie sau martie. Clocitul incepe dupa depunerea celui de al doilea ou, ceea ce inseamna ca primul pui iese din ou cu trei-patru zile inaintea celuilalt. Puiul mai mic ramane  rareori in viata, ori moare de foame, ori este ucis de fratele mai mare.

Desi teritoriul i-a fost restrans la zonele  laturalnice ale  Europei, cateodata mai pot fi vazute acvilele de munte, cum zboara in cerc deasupra vailor adanci,  scrutand pamantul in cautarea  prazii. Acvila de munte este cea mai frumoasa pasare rapitoare din Europa Centrala si de Est. A fost persecutata mult timp, deoarece se credea ca vaneaza oi si pasari domestice. Astazi pericolul il constituie colectionari de oua.

Stiati ca...

• Cuibul acvilei poate avea chiar si 3,5 m inaltime si 1,5 m diametru?
• Daca eclozioneaza doi pui, puiul ma varstnic il omoara frecvent pe cel abia iesit din ou?
• In trecut era privilegiul regilor de a porni la vanatoare cu o acvila de munte?
• Acvila de munte se arunca uneori asupra prazii cu o viteza de 150km/ora?

Stiati ca...

Jocul imperecherii     Ca si alte fiinte, animalele se reproduc. Majoritatea se imperecheaza cu un partener. De obicei, femela alege partenerul, iar masculii sunt puternic colorati sau elaboreaza ritualuri de curtare atragand atentia.     Miliarde de celule mici    Toate animalele adulte sunt multicelulare, ceea ce inseamna ca sunt formate din mai multe celule. Unele animale, ca rotiferele si hidrele, au doar putine  celule, dar animalele mari, ca si oamenii, pot avea pana la 50 de milioane de celule.    Hrana pentru a trai    Spre deosebire de plante, animalele nu-si produc singure mancarea-ele trebuie sa manance plante sau hrana animala. Majoritatea au un fel de gura, dar modul in care le intra hrana in stomac este diferit. Pasarile nu au dinti, asa ca hrana este macinata de pietrisul din stomacul lor.Serpii isi inghit hrana vie, intreaga, digerand-o incet, cu ajutorul sucurilor gastrice.    Nervi si simturi    Toate animalele iau contact cu mediul inconjurator printr-o serie de organe de simt, adaptate potrivit stilului de viata. Spre exemplu, multi pradatori nocturni au mustati pentru a se ghida in intuneric,iar unii serpi au senzori infrarosii pentru a detecta caldura corpului prazii.    Rechinii pot simti mirosul de sange le multi kilometri distanta, in timp ce animalele migratoare au un excelent simt care le permite sa parcurga distante  lungi fara sa se rataceasca.     In miscare    Toate animalele, de la cel mai lent la cea mai rapida gazela, se misca cu ajutorul unor muschi. Felul in care ele se misca difera: unele se tarasc, altele  sar sau fug. Aceasta abilitate a dat posibilitatea speciilor de a se raspandi in lumea intreaga.    Intruniri de familie    Zoologi clasifica sau grupeaza animalele dupa trasaturile lor comune. De exemplu, toate insectele au sase picioare, toate pasarile au pene si toate mamiferele isi hranesc puii cu lapte produs de corpul mamei. Gruparea animalelor in acest fel se numeste taxonomie. Aceasta a ajutat zoologii sa le identifice cum s-au dezvoltat in timp si care animale se inrudesc.     Cine cu cine se inrudeste    Oamenii de stiinta au studiat constitutia genetica a diferitelor animale, pentru a afla ce animale se inrudesc. De multi ani zoologii au discutat despre panda rosie, daca este inrudita cu ursii, cu ratonii, sau cu mangustele. Studiile genetice au dovedit in final ca panda rosie apartine familiei ratonilor. Intr-un alt studiu, la pasarile kiwi, se credea ca exista o singura specie, dar s-a dovedit ca exista doua specii- ele seamana foarte mult, dar nu se pot reproduce intre ele.     Specii amenintate    Multe animale sunt acum rare sau aproape disparute. Odata ce o specie a disparut, ea este pierduta pentru totdeauna, din aceasta cauza, gradinile zoologice au programe de procreare pentru speciile amenintate. Exista poate mai mult de 5 milioane de specii de animale care inca asteapta sa fie descoperite. Dar si acestea sunt amenintate, mai ales ca padurile tropicale si coralii sunt distruse sau poluate.    Cangurul si alte marsupiale    Marsupialele sunt mamifere care isi poarta puii in marsupii. Exista aproape 250 vde specii, din care multe traiesc in Australia, Noua Guinee si America.    Cangurii sunt cele mai mari marsupiale, unele specii ajungand la aproape 2 metri inaltime. Ei sunt echivalentul australian al turmelor de antilope ce traiesc pe campiile Africii. Cangurii nu au copite, iar ei se deplaseaza sarind, nu fugind , ei pasc si se hranesc ca si antilopele si au falci si cap asemanator.    Fermierilor nu le plac cangurii pentru ca ei mananca iarba oilor.     Toate felurile de canguri    Exista aproape 60 de specii de canguri. Cel mai mic este de talia unui iepure si se numeste cangur sobolan. Cei de marime medie se numesc Wallabii. Cangurul rosu si cel gri sunt cele mai mari specii. Ei de obicei traiesc in grupuri mici numite familii. Cu toate ca sunt la fel de mari cat un om cand stau in picioare, puii lor au doar 2,5 centimetri lungime cand se nasc.     O mare varietate    Nu toate marsupialele sunt erbivore. Ca si mamiferele din alte parti ale lumii, marsupialele Australiei au adaptat o serie de obisnuinte ciudate. Opossumul si cainii zburatori traiesc in copaci, ca maimutele si veveritele, in timp ce koala seamana cu un urs mic si traieste in copaci. Exista si o cartita marsupiala. Sunt si multe marsupiale carnivore, sau mancatoare de carne, incluzand diavolul tazmanian, ce seamana cu un caine.     Specii disparute    Lupul tasmanian sau thylacine este un alt marsupial asemanator cu cainele, dar nu a fost vazut viu din 1936 si probabil ca a disparut. Fermierii l-au vanat pentru ca erau convinsi ca le mananca oile. Multe alte marsupiale australiene au murit pentru ca erau omorate de pisici sau caini si alte mamifere introduse de om.    Balena si delfinii    Balanele, delfinii si marsuinii in mod colectiv sunt denumite cetacee care in seamna ‘animal marin urias". Ele se clasifica in doua grupe: balene cu dinti si balene cu fanoane.    Exista cca. 37 de specii de delfini, 23 de balene mari cu dinti, 10 de balene cu fanoane si 6 tipuri de marsuini. Ele pot arata ca pestii, insa balenele si  delfinii sunt mamifere cu sange cald, care respira aer.     De la pamant in apa    Balenele au aparut pe pamant acum 50 de milioane de ani. Stramosii lor candva au trait pe pamant, dupa care au intrat in apa gradual, pierzandu-si picioarele  din spate, iar picioarele din fata au devenit inotatoare. Acestea sunt pentru orientare si echilibru, insa puterea sta in marea coada cu inotatoare orizontale, care este miscata in sus si in jos, pentru deplasarea in fata a balenei. Pestii au inotatoare codale verticale, care se misca dintr-o parte in alta.    Acolo respira    Balenele trebuie sa inoate la suprafata ca sa respire. Cand expira un suvoi inalt (pana la 10 metri) de aer umed cald trece prin narile asezate in partea superioara a capului-numite “gaura de respiratie" .La suprafata, ele inspira de cateva ori prin aceasta gaura, apoi se scufunda cateva minute. Balenele cu dinti au o gaura de respiratie, iar cealalta specie are 2 gauri.    Balena Albastra(Uriasul prietenos)    Balena albastra este cel mai mare animal care a trait vreodata pe pamant. Poate ajunge la o lungime de 30 de metri si la o greutate de 150 de tone-greutate echivalenta cu cca.  20 de elefanti maturi. Ca si alte balene uriase, nici balena albastra nu are dinti. Se hraneste cu plancton. Alte balene si delfini au numerosi dinti si se hranesc cu pesti, calmari, foci si pinguini.        Delfini Zambitori    Delfinii sunt mici balene care au botul ascutit si par sa zambeasca tot timpul. Sunt jucausi si inteligenti.Delfinii traiesc in carduri, comunicand intre ei prin numeroase tipuri de sunete tacaitoare si fluieratoare. In navigare si cautarea hranei ei folosesc un sistem de localizare prin sunete.    De obicei, un delfin ranit va fi ajutat de catre ceilalti membri ai cardului. Unii delfini chiar au salvat oameni cazuti in apa. Ca toate balenele, nici delfinii nu ies la mal. Ei se imperecheaza si isi nasc puii in apa. Un delfin mama isi hranaste puiul cu lapte timp de un an.    Maimuta si alte primate    Maimutele cu si fara coada apartin unui grup de mamifere numite primate, care include si maimutele loris, lemurienii, galago, precum si fiintele umane. Maimutele difera de antropoide prin existenta cozii, cu toate ca aceasta este uneori foarte scurta. Ambele au ochii in partea din fata a capului, conferind fetelor lor un aspect foarte asemanator cu cea umana. Ele sunt fiinte foarte inteligente, cu creiere mari, capabile sa invete usor. Traiesc in grupuri familiale sau cete mai mari si petrec timpul puricandu-se si ingrijindu-si puii. Antropoidele sunt cele mai apropiate rude vii ale omului.    Viata in copaci    Maimutele si antropoidele sunt fiinte foarte active si sprintene, cu o vedere excelenta. Cu exceptia maimutei de noapte sud-americane, numita “douroucouli", ele se hranesc in timpul zilei si dorm noaptea. Cele mai multe traiesc in copaci, unde pot alerga pe crengi si se pot legana de la o creanga la alta cu usurinta. Ele inhata crengile cu mainile si picioarele, iar unele maimute sud-americane chiar pot prinde crengile cu coada. Babuinii, fiind cei mai mari dintre maimute traiesc in general pe pamant, desi noaptea ei dorm adesea in copaci. Cu boturile ascutite si dintii uriasi arata mai degraba ca niste caini domestici, decat ca maimute.    Doua grupe de maimute    Se cunosc aproximativ 130 de feluri sau specii de maimute, dintre care majoritatea traiesc in zonele tropicale si sub tropicale ale lumii. Ele se pot imparti in doua grupe:maimutele din Lumea Noua din America centrala si de Sud, respectiv maimutele din lumea veche din Africa si Asia. Cele doua grupe se pot deosebi cel mai bine dupa nasurile lor. Maimutele din Lumea Noua, care include micii tamarini si savguinii, au nasuri pronuntate cu narile indreptate spre laturi. Maimutele din Lumea Veche au nasuri mai inguste, cu narile orientate in jos.    Cea mai mare antropoida    In padurile din Lumea Veche traiesc 13 specii de antropoide, iar in Americi nu se gaseste nici una. Gorila, cimpanzeul si maimuta bonobo sau cimpanzeul pitic traiesc in Africa. Cantarind uneori peste 200 de kilograme, gorila este cea mai mare si mai puternica dintre primate. Ea se deplaseaza pe toate cele patru labe, cu articulatiile degetelor pe pamant. Gorilele nu sunt agresive, asa cum au crezut oamenii. Ele traiesc pasnic, in paduri, in grupuri familiale mici.    Creaturi inteligente    Cimpanzeii arata ca mici gorile, dar au fețe mai palide. Traiesc in comunitati mari, cu peste 100 de indivizi. Probabil sunt cei mai inteligenti dintre antropoide, folosind unelte simple pentru a se hrani.    Antropoide orientale    Urangutanul si noua specii de gibon traiesc in Asia de S-E. Urangutanii pot ajunge la 1,3 metri in picioare, iar corpul lor este acoperit cu par rar, maroniu –roscat. Gibonii sunt antropoide mici, de 6 sau 7 kilograme si sunt acrobati nemaipomeniti. Cu bratele foarte lungi se leagana si sar pe crengi cu viteza mare. Spre deosebire de cimpanzei, gibonii si urangutanii rareori coboara pe pamant.    Dieta vegetariana    Maimutele si antropoidele sunt in general vegetariene, adesea mananca insecte si alte animale marunte. Cimpanzeii prind maimute si mici antilope. In zonele tropicale, fructele din belsug sunt principala sursa de hrana a majoritatii maimutelor si antropoidelor. Gorila si alte specii se hranesc in general cu frunze si muguri.    Alte primate    Galago, lorisii si lemurienii au creiere mai mici decat maimutele si antropoidele si adesea sunt denumite primate “inferioare". Botul lor este mai ascutit decat al altor primate. In general, eletraiesc in copaci si se hranesc cu fructe, frunze sau insecte. Galago traiesc in Africa tropicala, iar lorisii in Asia de Sud. Ambele sunt active in timpul noptii si au ochi deosebit de mari. Lemurienii se pot gasi doar pe insula Madagascar, situata in partea de est a Africii.    Tigru si feline mari    Tigrii, leii si leoparzii apartin unui grup al familiei felinelor, denumit “feline mari". Familia felinelor cuprinde multe pisici salbatice mai mici si pisicui domestice.    Tigrii apartin familiei felinelor (Felidae) alaturi de alte sase feline mari-leii, gheparzii, jaguarii, leoparzii, leoparzii zapezilor si leoparzii norosi si 28 de tipuri de pisici salbatice mici:puma, linx, micile margay (pisica tigru americana) kodkod si sandcat (pisica de nisip). Pisica cu picioare negre din sudul Africii este chiar mai mica decat pisica domestica.    Caracteristicile felinelor    Toate felinele sunt carnivore. Ele traiesc din vanatoare, desi unele consuma si mortaciuni. Au simturi ascutite, cu o vedere excelenta, chiar si noaptea si un uimitor echilibru la catarat. Mustatile lungi simt drumul pe intuneric. Corpul este suplu si agil cu miscari rapide. Blana este dungata, patata sau impodobita cu diverse modele ce asigura un bun camuflaj., astfel ca felinele se pot furisa fara a fi observate. Gheare lungi apuca, sfasie si taie si pot fi retrase in teaca, pastrandu-se astfel ascutite. Dinti lungi, ascutiti musca si sfasie hrana.    Cele mai mari feline     Tigrii traiesc in India, pe unele insule din Indonezia, in Sudul Chinei si in Manciuria. Tigrii siberieni din Manciuria sunt pradatori uriasi si puternici, de pana la 4 metri lungime de la nas pana la coada si peste 300 de kilograme. Ca toate felinele, ei sunt singuratici, traind impreuna doar pentru imperechere sau cand o femela are pui.    Leopardul    Leopardul este cea mai raspandita felina mare, de-a lungul Africii si Asiei de Sud pana in China si Indonezia. Este adaptabil, traind pe dealuri inalte, deserturi, terenuri acoperite de arbusti, paduri tropicale si chiar in apropierea satelor si oraselor. Leoparzii mananca animale variate si vor tara o parte din prada in copac pentru a o depozita de mancatorii de mortaciuni. Speciile rare de leoparzi ai zapezii traiesc in Himalaya, si in apropierea muntilor. Au o blana lunga, groasa, de culoare deschisa pentru a-l incalzi si a-l camifla in zapada. Leopardul noros este cel mai mic dinte felinele mari, cantarind doar 20-30 de kilograme. Traieste in India si in S-E Asiei.    Ghepardul    Aceasta felina slaba cu picioare lungi este cel mai rapid animal de pe pamant. El alearga cu cca. 100Km/ora dupa prazi rapide: antilope, iepuri, sau struti tineri. Are blana patata si coada lunga pentru a-si pastra echilibrul si a se intoarce cu viteza. Ghepardul este singura felina care nu-si poate retrage ghearele. De aceea este clasat intr-o categorie aparte.      Leul    Leii erau candva obisnuiti in Europa, Africa si Asia, dar acum ei pot fi intalniti doar in zone protejate din sudul desertului Sahara din Africa si in padurea Gir, din India. Ei traiesc in campii deschise cu iarba, unde au apa la dispozitie si isi protejeaza ariile de vanatoare. Vaneaza, stand la panda, zebre, gnuuri si antilope.       Jaguarul    Singura felina mare americana, este intalnit in S SUA si in America centrala si de S. Cu blana sa patata seamana cu leopardul, dar cantareste cca.100 kilograme. Jaguarii sunt buni inotatori in mlastini, lacuri, si rauri.    De ce hiberneaza unele animale salbatice?    Hibernarea este o practica raspandita in randul unor animale salbatice, prin care acestea petrec o parte a sezonului rece intr-o stare mai mult sau mai putin de adormire, care, aparent, le protejeaza de frig, atunci cand temperatura corpului nu poate fi mentinuta pe cale normala iar hrana este putina. Animalele salbatice care hiberneaza sunt capabile sa acumuleze suficienta hrana in organismul lor, pentru a le ajunge pana cand mai mult hrana va fi disponibila din nou. Animalele nu cresc in timp ce hiberneaza si toate activitatile corpului sunt reduse la minimum: bataile inimii sunt in numar de una sau doua pe minut.    Animalele cu sange rece (insecte, reptile, amfibieni si pesti) trebuie sa hiberneze daca traiesc in medii in care temperatura - si, deci, temperatura corpului - scade pana la punctul de inghet. Unele insecte isi petrec stadiul de larva intr-o stare de hibernare in aceste cazuri, hibernarea este asociata cu ciclul reproductiv. Totusi, majoritatea animalelor salbatice, sar si domestice, cu sange cald, pasari si mamifere, pot supravietui temperaturilor situate sub limita inghetului, datorita capacitatii de control metabolic care regleaza temperatura corpului. Multe dintre animalele care hiberneaza cauta izolarea de frigul excesiv; ursii si liliecii se retrag in pesteri, iar broastele si pestii se ingroapa in sol.    Nu toate animalele salbatice hiberneaza cu adevarat. Unele intra intr-un somn adanc iarna sau intra in diapauza (mai ales insectele).    Studiind modul in care un animal atat de mare precum ursul poate sa hiberneze, cerecetatorii japonezi au decoperit ca exista un hormon responsabil pentru aceasta stare de adormire in care unele animale intra o data cu venirea sezonului rece. Oamenii de stiinta au studiat hibernarea la veverite si au constatat ca inaintea hibernarii apare o scadere a concentratiei de sange a unei anumite proteine, numita HP ("proteina specifica hibernarii"), lucru care se mentine apoi pe toata durata hibernarii.    Atunci cand nivelul de HP din sange incepe sa creasca, hibernarea ia sfarsit. Cercetatorii au observat ca nivelul HP-ului in sange este invers proportional cu nivelul sau in creier. In timp ce nivelul de HP in sange scade, concentratia hormonuluiin fluidul cefalo-rahidian creste foarte repede. Importanta proteinei a fost confirmata si de faptul ca atunci cand animalele au primit un tratament cu anti-corpi care bloca activitatea HP-ului in creier, perioada de hibernare s-a redus dramatic. Sursa:http://www.cerceteaza.eu